Într-un studiu recent despre interacţiunea copiilor cu vârste de la zero la opt ani cu tehnologia prezentului, cercetătorii de la Joint Research Centre au ajuns la concluzia că unii părinţi din România consideră viața digitală a celor mici opțională, așa că decid în mod surprinzător să nu se implice în asta, fapt care schimbă dezvoltarea normală a celor mici.
Astfel, unii părinți care sunt dedicați educaţiei copiilor îi învaţă abilităţile mediatice, se retrag brusc atunci când vine vorba de lumea digitală sau de anumite dispozitive specifice. De exemplu, mama unei fetiţe de şase ani rămâne departe de telefonul mobil și de orice dispozitiv prin care poate accesa internetul, inclusiv atunci când este vorba despre utilizarea lor de către fiica ei. Specialiştii susţin că absenţa părintelui este vizibilă în aptitudinile digitale ale fiicei sale atunci când vine vorba despre înţelegerea operaţiunilor pe care le face. Concret, „atunci când a făcut o activitate în care a fost susţinută de mama ei, fata a fost capabilă să explice în propoziții complexe și cu un vocabular bogat ceea ce face. Această competența se oprește brusc când vine vorba de activitățile sale digitale, la care părintele nu a participat”.
În capitolul „România, descoperiri surprinzătoare“, oamenii de ştiinţă explică faptul că, deşi, în mod obişnuit copiii învaţă mai întâi să citească şi apoi să scrie, conform raportului, această inversare a ordinii tradiționale a activităților poate fi explicată prin faptul că „lumea digitală cere un tip de angajament în care scrisul rămâne un element cheie: după lansarea unei căutări rezultatele pot fi text, video, imagini sau jocuri, însă căutarea în sine se bazează încă pe textul scris”.
O altă descoperire se referă la preferința copiilor de până la 8 ani, pentru un anumit sistem de operare. Cei mici preferă în mod clar telefoanele mobile şi tabletele cu Android considerând IOS-ul ca fiind „prea dificil”.
Deşi părinții le cumpără de cele mai multe ori copiilor telefoane, când vine vorba să cheltuiască doar câțiva lei în plus pentru aplicații de calitate, aceștia refuză și folosesc doar ceea ce e gratuit: „nu este doar o chestiune de a nu investi bani, spun autorii, ci e și o problemă de timp pentru a căuta un astfel de conținut de calitate”, se arată în studiul menționat.
